Scurtă cateheză
- Cununia este Taina prin care un bărbăt și o femeie primesc binecuvântarea Bisericii, în urma făgăduinţei liber-consimţite, dată în faţa părinţilor şi a preotului duhovnic, în scopul desăvârşirii personale, a naşterii de prunci şi a întrajutorării reciproce.
2. Prin tradiţie, alături de mire şi mireasă, la Taina Cununie participă şi naşii, care devin părinţi spirituali pentru familia nou întemeiată. Naşii – bărbat şi femeie – trebuie să fie de credinţă creştin-ortodocsă şi să fie cununaţi. Părinţii mirilor de asemenea sunt prezenţi la această Sfîntă Taină, pentru că „rugăciunile părinţilor întăresc temeliile caselor copiilor lor”. La această Taină sunt invitaţi să participe și rudele şi prietenii mirilor care, prin rugăciunile lor tainice au partea lor de contribuţie la binecuvântarea sfântă a căsniciei celor doi. Toţi cei prezenţi trebuie să dovedească respect faţă de sfântul lăcaş, receptivitate faţă de semnificaţiile adânci ale Tainei Cununiei şi dorinţă sinceră ca mirii să întemeieze o familie creştină, cu adevărat.
3. Pentru Taina Cununiei avem nevoie de următoarele lucruri:
– certificatul de căsătorie, obținut de la organul de stare civilă, prin care se adeverește că mirele și mireasa nu întrunesc impedimente pentru căsătoria lor și sunt apți de a forma o familie;
– inelele, sub formă de cercuri, fără început şi sfârşit, care erau în Vechiul Testament simbol al puterii şi încrederii ce se acorda cuiva; în creştinism ele simbolizează iubirea nesfârşită şi fidelitatea reciprocă, dar şi trăinicia legăturii dintre viitorii soţi;
– lumânările din ceară, pe care le ţin mirii și naşii în mâini. Sunt simbolul curăţiei mirilor, al luminii darurilor cereşti şi al bucuriei nuntaşilor. În acelaşi timp, sunt un simbol al jertfei: ca să lumineze, trebuie să ardă, să se topească! Viitorii soţi sunt chemaţi, astfel, la jertfă şi jertfelnicie, pentru a fi lumină unul altuia, dar şi celor din jur;
– vinul şi pâinea. Acestea fiind binecuvântate de preot, închipuie atât bucuria nunţii, cât şi pregustarea din “paharul” comun al vieţii de familie, cu bucuriile şi necazurile căsniciei. Cântarea “Paharul mântuirii…” (Psalm 115, 4) aminteşte faptul că în vechime Cununia se săvârşea unită cu Liturghia, la care mirii se împărtăşeau. Vinul şi pâinea de acum sunt doar o reminiscenţă a frumoasei rânduieli de odinioară. Trebuie să spunem, totuşi, că există şi astăzi, din fericire, miri care îşi păstrează curăţia până la nuntă şi care, după spovedania pe care o fac cu o zi-două mai înainte, participă la Liturghia de dinaintea nunţii lor, la care amândoi se şi împărtăşesc.
4. Cununiile cu care se încununează mirii simbolizează demnitatea, puterea şi biruinţa asupra ispitelor vieții. În vechime, erau încununaţi împăraţii biruitori în războaie, atleţii care câştigau luptele în arene, dar erau încununate şi fetele care îşi păstrau curăţia. Astăzi, cununile sunt un semn al încrederii pe care Biserica o acordă celor doi, dar şi încununarea anumitor virtuţi, prin care ei s-au făcut remarcaţi până în acel moment al vieţii lor. Simbolismul este deplin mai ales atunci când cei doi şi-au păstrat fecioria şi se prezintă curaţi înaintea Sfântului Altar.
5. Bucuria firească a nunții și angajamentele mirilor sunt exprimate în cele trei cântări, în timpul cărora preotul împreună cu mirii şi cu naşii înconjoară masa pe care stă Sf. Evanghelie. Fiecare dintre cele trei cântări au un anumit înţeles: “Isaie, dănţuieşte! Fecioara a avut în pântece…” aminteşte de Întruparea şi Naşterea lui Iisus, ca îndemn pentru miri să aducă prunci pe lume; celelalte două: “Sfinţilor mucenici…” şi “Slavă Ţie, Hristoase…” vor să amintească faptul că mirii trebuie să se facă părtaşi lui Hristos şi sfinţilor Lui, prin viaţă curată şi jertfelnicie, asemenea sfinţilor şi mucenicilor.
6. În ziua a opta mirii sunt invitați la Biserică pentru rugăciunea rânduită acestei zile. Rugăciunea din ziua a opta are rolul de a-i binecuvânta pe miri să intre în biserică în rol de soț și soție. Apoi, mirii trebuie să apeleze la preotul duhovnic, care îi va povățui, prin sfaturi cuvenite, despre responsabilitățile pe care fiecare trebuie să și le asume în viața de familie.